Stim cu totii teoria: zaharul nu ne face deloc bine. Practica este cea care ne omoara… Inca din 1957, profesorul John Yudkin, expert in nutritie la Colegiul Regina Elisabeta (in cadrul Universitatii din Londra) a tras un semnal de alarma apropo de faptul ca zaharul (si nu grasimile) este principalul vinovat atunci cand vorbim despre boli de inima si alte afectiuni cronice.

Food and Drug Administration recomanda un consum maxim de 50 g/zi (in jur de 4 linguri), iar Organizatia Mondiala a Sanatatii si mai putin: 25 g/zi (in jur de 6 lingurite)! Cu toate astea, cati dintre noi se opresc la un singur patratel de ciocolata, cati manaca dulciuri doar o data pe saptamana si cati pot spune „Nu” cand li se ofera ceva bun de catre o colega, la munca? Citeste articolul de mai jos pentru a intelege exact cum te afecteaza zaharul in exces si a te motiva sa renunti la dulciurile din comert, inlocuindu-le cu fructe!

1. Carii.

Dentistul tau stie ce spune: legatura dintre zahar si carii a fost studiata de ani de zile (1967, 2014), expertii numindu-l „cel mai mare dusman” al dintilor sanatosi si cerand limite mault mai stricte apropo de consumul de zahar. Cariile apar arunci cand bacteriile de pe dinti consuma zaharurile, formand acid, care distruge smaltul (studiile arata ca bomboanele acrute sunt cele mai nocive in acest sens, dar ca si alimentele gatite bogate in amidon sunt periculoase).

Descopera diferenta dintre zaharul brut si zaharul alb in articolul nostru!

2. Cresterea in greutate.

Dulciurile sunt bogate in calorii, dar nu iti tin de foame, asa ca provoaca dezastre pe cantar, mai ales daca ai un stil de viata sedentar. Studiile pe oameni (2013, 2013, 2014) au descoperit dovezi consistente ca scaderea sau cresterea cantitatii de zahar din alimentatie este asociata cu schimbari corespunzatoare in greutate. Un studiu din 2004 noteaza ca doar 1 doza de suc/zi te poate ingrasa cu 7 kg intr-un an si fiecare doza iti creste sansele la obezitate (aceste calorii goale duc adesea la supraconsum alimentar).

In plus, dulciurile iti afecteaza nivelul de leptina, hormonul care ii transmite corpului tau ca ai mancat destul. Un nivel crescut de leptina sau rezistenta la aceasta echivaleaza cu un sentiment de foame constant, consum alimentar in exces si kilograme in plus. Cercetarile pe oameni si animale (2008, 2008, 2009, 2011, 2012, 2014) arata ca un consum prea mare de fructoza conduce la o crestere a nivelului de leptina, la reducerea sensibilitatii corporale la acest hormon (efect care dispare odata cu indepartarea agentului dulce din dieta) si la obezitate (daca alimentatia este una bogata in grasimi).

3. Rezistenta la insulina si diabet.

Consumul unui numar ridicat de produse dulci poate declansa in corp nevoia crescuta de insulina, hormon care converteste mancarea in energie. Daca nivelul insulinei ramane ridicat, organismul devine mai putin sensibil la aceasta, in sange se acumuleaza glucoza si te simti obosita, infometata, ai tensiunea mare si creierul nu-ti mai functioneaza la parametrii optimi. In plus, pe termen lung, vei observa ca incepi sa acumulezi greutate in plus in zona abdominala si poti face diabet.

Inca din 1987 se stie ca o alimentatie bogata in cantitati enorm de mari de zahar provoaca rezistenta la insulina. Un studiu din 2004 care a urmarit 51.603 de femei (intre 1991 si 1999) a descoperit ca cele care beau mai des ceai, sucuri acidulate si bauturi energizante bogate in zahar aveau un risc crescut de a face diabet de tip 2. O analiza din 2010 a unor studii pe 310.819 de participanti a ajuns la aceeasi concluzie.

4. Boala ficatului gras.

Ficatul poate fi dat si el peste cap de doze mari de zahar, inflamandu-se din cauza modului in care corpul metabolizeaza fructoza – tip de zahar care este un element-cheie in aparitia bolii ficatului gras non-alcoolic (manifestata prin acumularea de grasime in acest organ). Pacientii care sufera de aceasta boala beau de doua ori mai multe sucuri acidulate decat restul lumii.

Cercetatorii nu s-au pus inca de acord daca ficatul este afectat direct (de zahar) sau indirect (de greutatea suplimentara provocata de zahar), dar oricum ar fi, prea multe dulciuri strica. Majoritatea persoanelor care au boala ficatului gras non-alcoolic nu isi dau seama de asta, avand complicatii putine, dar in unele cazuri grasimea in exces poate scarifica acest organ si deveni, in timp, insuficienta renala.

5. Cancer pancreatic.

Unele studii (2002, 2006, 2012, 2014) au facut legatura intre alimentatiile pline de zahar si un risc crescut de cancer pancreatic, una dintre cele mai periculoase tipuri ale temutei boli. Motivul il constituie faptul ca dulciurile in exces sunt asociate cu diabetul si obezitatea (cum am explicat deja, mai sus), care pot creste probabilitatea aparitiei cancerului pancreatic.

Tu cu ce inlocuiesti zaharul alb? Descopera alternative naturale pentru o alimentatie sanatoasa!

6. Boli renale.

Ideea ca o alimentatie plina de zahar (mai ales din sucuri acidulate) este un factor de risc pentru bolile de rinichi nu este doar o ipoteza: in 2008, 9.358 de adulti au fost analizati in acest sens, cei care beau 2 sau mai multe sucuri/zi avand ficatul afectat; in 2014, s-a aratat ca – statistic – persoanele care beau sucuri cu zahar adaugat au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta boli renale cronice; cercetarile pe animale (2010, 2011) arata ca zaharul in exces mareste rinichii si le afecteaza functionarea.

7. Hipertensiune.

Nu doar excesul de sare provoaca o crestere a tensiunii sangvine, si zaharul are acelasi efect negativ (in 2014, o echipa de cercetatori a insistat ca lumea medicala se concentreaza pe cristalele albe gresite, cand da toata vina pe sare). In studii din 2010, 2008 si 2015, adulti fara probleme cu tensiunea au consumat zahar in exces, crescandu-si astfel tensiunea (ca urmare a faptului ca digestia fructozei produce acid uric, substanta chimica care joaca un rol in hipertensiune).

8. Boli de inima.

Organul care sta in centrul sistemului tau circulator poate fi afectat si el de dulciurile pe care le consumi: diabetul si supraponderabilitatea sunt factori de risc pentru bolile de inima (mai ales in cazul femeilor). O cercetare pe animale (2008) a observat ca excesul de zahar a facut inima sa cedeze mult mai repede decat in cazul alimentatiilor bogate in grasimi sau amidon. Un studiu pe oameni (2014) a concluzionat ca riscul de boli cardiovasculare este direct proportional cu zaharul adaugat din dieta noastra. Participantii care si-au luat 17-21% din caloriile zilnice din surse dulci au avut cu 38% mai multe sanse sa moara de boli de inima decat cei care si-au limitat aportul caloric dulce la 8% din total.

9. Declin cognitiv.

Din nou, obezitatea si diabetul sunt ambele legate de declinul cognitiv si aparitia bolii Alzheimer, iar studiile o dovedesc din plin (2009, 2010, 2013, 2013). Cercetarile (2011) pe animale hranite cu mult zahar si grasimi arata ca acestea au dezvoltat probleme de memorie si un raspuns emotional diminuat, iar cele pe oameni (2014) ca o alimentatie similara reduce activitatea din hipocampus, structura cerebrala cruciala pentru o memorie de nota 10.

Tu stii cu ce indulcesti mai sanatos (stevia, miere sau zahar brut)?

10. Deficiente nutritionale.

Este inevitabil ca un consum excesiv de dulciuri sa aiba drept revers absenta completa din alimentatie a unor alimente vitale: copiii care beau sau mananca prea multe calorii dulci nu au un aport suficient de Vitamina D, calciu sau potasiu; prin urmare, vor fi obositi, vor avea probleme cu muschii si cu oasele. O cercetare de specialitate pe 568 copii de 10 ani (din 1998) a aratat ca, pe masura ce nivelul de zahar creste in consumul zilnic, nivelul de nutrienti esentiali scade. In 1999, un studiu a subliniat ca persoanele care isi iau minim 18% dintre caloriile zilnice din surse dulci au cele mai mici niveluri de acid folic, calciu, fier, vitaminele A si C.

11. Guta.

Guta nu mai este o boala dureroasa care apare doar in casele bogatilor. Guta este provocata de un exces de acid uric, produs la descompunerea in corp a purinelor (substante chimice regasite in cantitati mari in organe, ansoa, fructe de mare, bere si sucuri indulcite cu fructoza). In 2008 si 2014, cercetari diferite au facut legatura dintre consumul de astfel de bauturi dulci si riscul de guta.

12. Dependenta.

Dovezile spun ca animalele pot deveni dependente de zahar (2005, 2007, 2012), iar asta indica faptul ca nici noua, oamenilor, nu ne este atat de usor sa renuntam partial/complet la zahar. Dependenta alimentara este plauzibila deoarece traseele cerebrale care au evoluat pentru a raspunde la recompensele naturale sunt, de asemenea, activate de drogurile care dau dependenta, iar zaharul elibereaza opioide si dopamina.

Gura targului pasionat de cure de slabire spune ca ai nevoie de doua saptamani de abstinenta de la dulciuri, pentru a trece hopul cel mare, dar ce spun specialistii? Persoanele care incearca sa-si invinga dependenta de heroina, de exemplu, tind sa manance alimente mai dulci, pentru a inlocui actiunea opiacee absenta din creier, iar in 2014 s-a sugerat ca suntem – de fapt – dependenti de alimente al caror gust ne place fiecaruia, indiferent daca acestea sunt sau nu dulci.