Ce sunt emoțiile? Dicționarul Explicativ al Limbii Române definește emoția ca fiind o reacție afectivă de intensitate mijlocie și de durată relativ scurtă, însoțită adesea de modificări în activitățile organismului, oglindind atitudinea individului față de realitate.

Specifice condiției umane și prezente în fiecare zi în viața omului, emoțiile pot fi deopotrivă constructive și distructive. Acestea reprezintă, de fapt, un flux energetic care ar trebui să se deplaseze într-un mod fluid și armonios în organismul uman – originea etiomologică a emoției este, de altfel, adjectivul latin emotus, adică „mișcat”. Această circulație are o influență majoră asupra modului în care ne simțim și percepem stimulii din jurul nostru. Emoțiile, felul în care gândim și organismul formează un întreg indisociabil – altfel spus, toate aceste trei componente sunt interconectate asemeni unei familii, unei societăți sau unei culturi.

Echilibrul dintre minte, corp și emoție formează un sinergism, iar dacă există un dezechilibru între acestea, atunci starea noastră de sănătate va fi influențată. Desigur, emoțiile sunt resimțite diferit de fiecare individ în parte, în funcție de mai mulți factori interni și externi. Gândurile și trăirile pe care le avem și implicit, le experimentăm, pot provoca eliberarea de anumite substanțe în organism, care, la rândul lor provoacă niște reacții chimice de impact.

Subiectul în cauză nu este nou, specialiști din întreaga lume, medici, psihologi, psihanaliști, oameni de știință și mulți alții au studiat felul în care emoțiile ne influențează sănătatea, iar noi ne dorim să aducem subiectul în atenția publicului deoarece în ultimul an, emoțiile ne-au fost puse la-ncercare, am trăit și trăim vremuri incerte, am experimentat nesiguranța, stresul, frica, anxietatea și furia, o serie de emoții negative stârnite de implacabilul pandemiei care au făcut valuri cu sănătatea oamenilor de pe întreaga planetă. Vă readucem aminte efectele pe care le au 3 dintre cele mai distructive emoții – frica, anxietatea și tristețea.

S-a dovedit de către oamenii de știință că frica îmbolnăvește. Din cauza gândurilor, din cauza temerilor sociale și a senzațiilor corporale produse de frică, organismul își pierde din anduranță. Mai mult decât atât, frica influențează funcționalitatea zilnică din mai multe puncte de vedere, social, familial și ocupațional. Deși este o emoție care încercă în fază incipientă să ne protejeze, scăpată de sub control, frica poate duce la îmbolnăvirea anumitor organe precum rinchii și la reconfigurarea vieții sociale a unui individ.

Anxietatea, această emoție fundamentală, are și ea un impact major asupra sănătății organismului. Pe lângă starea de iritabilitate și nervozitate, anxietatea provoacă probleme de concentrare, de somn, oboseală și are un impact deosebit de puternic asupra stomacului și vezicii biliare, cărora le provoacă dureri exigente.

Tristețea (sau durerea sufletească) este o emoție care obosește organismul. În momentul în care tristețea se instalează, odată cu ea dispare tonusul, iar puterea și dispoziția de a mai face ceva sunt diminuate dramatic. Serotonina și dopamina sunt doi hormoni care se activează atât atunci când suntem fericiți, cât și atunci când suntem supărați, numai că în momentele de tristețe cei doi hormoni provoacă un disconfort major, care afectează corpul la nivel general. Tristețea este o picătură chinezească, te îmbolnăvește încet dar sigur, cauzează boli hepatice, slăbește rinichii, vezica biliară, plămânii și inima. De asemenea, tristețea afectează și activitatea cerebrală, având o puternică influență și asupra creierului.

Conchidem cu faptul că între spirit, organism și emoții există un dialog de care trebuie să ne îngrijim în mod constant. În ciuda tuturor provocărilor și obstacolelor puse în cale de o varietate de factori externi și interni, există soluții chiar și pentru aceste derapaje, echilibrul și măsura par a fi ingredientele unei rețete de succes, însă rețetele sunt soluții practice general valabile, iar indivizii sunt unități autentice și distincte, ceea ce înseamnă că ține de fiecare dintre noi felul în care gestionăm simbioza dintre informația exterioară și cea interioară. Ce nu trebuie scăpat din vedere este faptul că lumea rezonează prin intermediul cunoștințelor dobândite, liberul arbitru este în mâna fiecăruia, dozajul în care atribuim bucurie sau tristețe lucrurilor din jurul nostru ne aparține – cântarul e la noi.