Introvertit, dar nu izolat: cum să-ți construiești relații pe termen lung

Este cunoscut faptul că o viață socială activă este un „medicament” bun pentru corp și creier, deoarece a fost asociată cu un risc mai scăzut de boli cronice, demență și deficiențe cognitive ușoare. Social wellbeing sau starea de bine împărtășită cu alții este actul de a avea grijă de noi înșine, de ceilalți și de relațiile noastre.

Studiile neurologice au demonstrat că socializarea eliberează substanțe benefice în creier, precum dopamina și oxitocina. De exemplu, recenzii din literatura de specialitate arată că ambele sunt activate simultan în urma interacțiunilor sociale, contribuind la sentimente de plăcere și încredere și având ca efect reducerea anxietății. În plus, dovezile epidemiologice arată că seniorii care mențin relații sociale active au risc semnificativ redus de declin cognitiv și demență. De exemplu, o meta-analiză a 34 de studii longitudinale a găsit că pierderea sprijinului social crește riscul de declin cognitiv cu aproximativ 11–15% (vezi sursa). Mai mult, persistența sentimentului de singurătate a fost asociată cu o creștere de 31 % a riscului de demență în analiza a peste 600.000 de persoane.

Aceste mecanisme demonstrează că nu doar emoțiile, ci și structura biologică a creierului se hrănesc din conexiunile sociale – de la eliberarea de hormoni care ne fac să ne simțim bine, la protecția împotriva deteriorării cognitive pe termen lung.

Pentru introvertiții care se bucură de singurătate, socializarea poate fi o provocare. Deși introvertiții se bucură de timpul petrecut singuri, acest lucru poate fi o capcană: ei pot suferi efectele adverse ale izolării fără să-și dea seama. Mai mult, un studiu publicat în 2023 în Health Psychology Open[1] a arătat că, deși introverții sunt convinși că socializarea nu li se potrivește, de fapt ei simt niveluri mai ridicate de fericire după conexiunile sociale decât persoanele care se considerau foarte extrovertite.

[1] “Are social support, loneliness, and social connection differentially associated with happiness across levels of introversion–extraversion?” – Kiffer G. Card & Shayna Skakoon‑Sparling, Health Psychology Open, 2023, 949 participants

Pentru introvertiții care se bucură de singurătate, socializarea poate fi o provocare. Deși introvertiții se bucură de timpul petrecut singuri, acest lucru poate fi o capcană: ei pot suferi efectele adverse ale izolării fără să-și dea seama. Mai mult, un studiu publicat în 2023 în Health Psychology Open a arătat că, deși introverții sunt convinși că socializarea nu li se potrivește, de fapt ei simt niveluri mai ridicate de fericire după conexiunile sociale decât persoanele care se considerau foarte extrovertite.

Răspunsul ține de limitările și dorințele fiecăruia. Dar pentru cei care se identifică drept introvertiți, dar sunt dispuși totuși să își construiască și o viață socială, pot exersa mai multe posibile strategii și tactici.

1. Găsirea zonei de confort. Începeți cu puțin și extindeți-vă doar la niveluri de interacțiune în care vă simțiți confortabil. Dar încercați să faceți din aceste interacțiuni o parte regulată a vieții voastre.
2. Conectați-vă cu vechii prieteni. Dacă cercul vostru social s-a micșorat, încercați să vă reconectați cu prietenii cu care ați pierdut legătura. Există șanse mari ca și ei să își dorească același lucru, dat fiind că aveați o conexiune anterioară, ceea ce va face reluarea legăturii mai ușoară și nu trebuie să vă confruntați neapărat cu stânjeneala și incertitudinea de a întâlni pe cineva nou.
3. Participați la un curs. Vă poate ajuta să vă concentrați pe învățarea a ceva nou, mai degrabă decât pe simpla conversație cu ceilalți, care va decurge firesc. Acest mediu vă permite să alegeți când și cât de mult socializați.
4. Stabiliți rutine. Introvertiții nu răspund întotdeauna bine la angajamentele programate, dar uneori acestea sunt necesare pentru motivație. Încercați să stabiliți o întâlnire fixă ​​cu un prieten sau o mică reuniune într-o anumită zi, cum ar fi o discuție luni dimineața la o cafenea din cartier sau un brunch sâmbăta. Când socializarea devine parte din rutină, ieșirile pot părea mai puțin descurajante.
5. Alăturați-vă unor grupuri. Găsiți grupuri formate pe interesele sau hobby-urile dvs., cum ar fi o comunitate de montaniarzi sau un grup de voluntariat. Este adesea mai ușor să interacționați cu oameni care vă împărtășesc pasiunile. Astfel de comunități oferă, de regulă, programe structurate, cu intervale de timp stabilite, pe care introvertiții le solicită adesea.
6. Socializați solo. Astfel, ești în preajma altor oameni, dar nu trebuie să interacționezi cu ei, cum ar fi atunci când participi la un meci de fotbal, mergi la film sau la teatru. „Ai puterea de a interacționa sau nu. Și uneori, simpla prezență în preajma oamenilor este suficientă.
7. Alege activități fizice care încurajează conexiuni naturale. Dacă preferi interacțiunea socială într-un cadru activ, înscrierea la un curs de fitness, dans sau yoga poate fi o alegere inspirată. Aceste activități nu doar că stimulează buna dispoziție prin eliberarea de endorfine, dar oferă și ocazia de a socializa într-un mod natural, fără presiune. În plus, participarea constantă la astfel de cursuri poate crea un sentiment de apartenență și rutină – două elemente care îi ajută pe introvertiți să se simtă mai în largul lor în prezența celorlalți.

Nu orice invitație trebuie acceptată și nu orice întâlnire aduce beneficii reale. A spune „nu” este o abilitate esențială – nu un semn de slăbiciune sau izolare. Dacă simți epuizare după o interacțiune, ai dreptul să iei o pauză fără vinovăție. Ascultarea propriilor nevoi și stabilirea unor limite clare te ajută să rămâi conectat cu ceilalți fără a te pierde pe tine. Socializarea autentică nu înseamnă frecvență, ci calitate – iar, uneori, o pauză este exact ce ai nevoie pentru a reveni cu mai multă energie și disponibilitate emoțională.

Este important să diferențiem introversiunea de anxietatea socială. Prima este o trăsătură de personalitate, ce reflectă preferința pentru contexte liniștite. A doua este o reacție de teamă sau disconfort intens în preajma altora. Dacă ai tendința să te critici sau să-ți faci griji obsesive după interacțiuni sociale, tehnici de autoreglare precum respirația conștientă sau ancorarea în prezent te pot ajuta. Iar uneori, sprijinul unui terapeut este cel mai bun punct de plecare.

Socializarea nu are un singur model, iar echilibrul dintre liniște și conexiune poate arăta diferit pentru fiecare. Încearcă o sugestie din cele de mai sus, observă cum te simți și ajustează în ritmul tău. Fiecare pas mic către ceilalți este, de fapt, și un pas spre tine