Snooze-ul e dușmanul tău: de ce cele 10 minute în plus te obosesc mai tare

Ți s-a întâmplat să te trezești mai obosit după ce ai amânat de două-trei ori alarma? Teoretic, e o funcție a ceasului deșteptător care îți mai dă câteva minute de somn, dar aceste câteva minute în plus pot avea un impact surprinzător asupra energiei și stării tale de bine. Adevărul este că aceste minute suplimentare pot avea exact efectul opus. Atunci când apeși snooze, creierul tău intră într-un ciclu incomplet de somn, ceea ce duce la o stare de alertă falsă, urmată de o prăbușire energetică. Practic, îți păcălește creierul de mai multe ori – iar acesta nu are timp să se adapteze. În loc să te ajute să te trezești mai energic, ele pot să te facă să te simți mai amețit, mai somnoros și mai puțin concentrat. Hai să vedem cum funcționează snooze-ul în corpul tău – și ce poți face ca să începi dimineața cu adevărat mai bine.

Butonul de snooze pare un ajutor de nădejde, dar poate declanșa o adevărată confuzie biologică:
• Somnul este fragmentat: Somnul funcționează în cicluri – fiecare durând între 90 și 120 de minute. Într-un ciclu complet, trecem prin somn ușor, somn profund și REM (faza asociată viselor și refacerii mentale). Când sună alarma, ești adesea aproape de finalul unui ciclu. Dacă alegi să te trezești, corpul finalizează procesul în mod natural. Dacă apeși snooze, intri într-un nou început de ciclu… pe care nu ai timp să îl finalizezi. Iar asta te face să te trezești mai amețit și mai obosit decât dacă te-ai fi ridicat din pat de prima dată.
• Creierul nu are timp să se adapteze: După ce ai fost trezit dintr-un somn REM (când visezi, unde creierul este activ), poți cădea într-un somn superficial sau chiar într-un alt REM. Această comutare rapidă între somn profund și stări de alertă creează ceea ce poate fi descrisă ca o senzație de ceață mentală care durează mai mult decât ai crede. În mod natural, melatonina (hormonul somnului) scade dimineața, iar cortizolul (hormonul trezirii) crește ușor ca să te activeze.. Snooze-ul le dereglează pe amândouă: adormi – trezești – adormi – trezești. Corpul tău nu mai știe în ce stare trebuie să fie.
• Somnolență prelungită: Trezirile repetate pot genera ceea ce experții numesc sleep inertia – senzația de lentoare, iritabilitate și lipsă de motivație care persistă după trezire, funcțiile cognitive sunt întârziate. Studiile arată că sleep inertia poate dura între 30 până la 60 de minute, dar uneori poate dura până la câteva ore – și este mai intensă când trezirea este întreruptă de snooze. Rezultatele EEG (electroencefalogramă) arată că în primele 20–60 de minute după trezire forțată din REM, creierul operează în regim de „power-saving”. Activitatea cortexului prefrontal (centrul deciziilor și concentrării) e scăzută semnificativ. Rezultatul? Ai timp de trei snooze-uri. Dar îți ia o oră să înțelegi unde ai pus telefonul. Și mai multă cofeină să simți că ești, de fapt, treaz.

Un studiu publicat în Scientific Reports în 2025, care a analizat peste 3 milioane de nopți de somn, analizate prin trackere wearable, iar un alt studiu arătat că în medie, oamenii apasă butonul snooze de 2,4 ori pe noapte, pierzând aproximativ 11-20 de minute de somn de profund/REM per noapte. Cei care obișnuiesc să folosească butonul de snooze mai des – așa-numiții heavy snoozers – pot ajunge la peste 20 de minute pierdute zilnic.

Potrivit unui alt studiu peste 50% dintre participanți foloseau snooze-ul aproape zilnic, fără să obțină odihnă reală. Dimpotrivă, cercetările au arătat că: aceștia au o calitate mai slabă a somnului, respectiv performanță cognitivă scăzută în prima parte a zilei, prezintă niveluri crescute de cortizol (hormonul stresului), se confruntă cu somnolență reziduală și iritabilitate. Cercetătorii de la Universitatea Notre Dame au descoperit că snooze-ul afectează calitatea somnului chiar dacă durata totală de somn rămâne constantă. Mai mult, persoanele care nu folosesc alarma tind să bea mai puțină cafea și să aibă o energie mai stabilă pe parcursul zilei. Cercetătorii de la Mass General Brigham atrag atenția că snooze-ul poate întrerupe REM‑ul – etapa crucială pentru refacerea emoțională – și poate amplifica sleep inertia, prin creșterea cortizolului și a frecvenței cardiace.

Studiile arată că peste 57% dintre adulții activi profesional foloseau snooze-ul aproape zilnic. Iar femeile – aflate adesea sub presiunea unui dublu rol acasă și la job – apăsau snooze-ul mai des și pentru mai mult timp decât bărbații.

De multe ori, dorința de a amâna trezirea nu este problema principală, ci un simptom. Oboseala cronică, lipsa somnului de calitate sau un stil de viață agitat pot fi motivele reale pentru care simți nevoia să tot amâni alarma. Specialiștii spun că “doar faptul că ai nevoie de un ceas desteptător indică deja că organismul tău nu doarme suficient”. Snooze-ul poate deveni astfel un mod inconștient de a compensa somnul pierdut – dar, din păcate, nu funcționează. Mai mult, cercetătorii au arătat că snooze-ul frecvent e asociat cu:
• somn mai fragmentat;
• oboseală acumulată;
• riscuri crescute de întârziere la muncă;
• și un apetit mai mare pentru… cafea (și nu în cel mai sănătos mod!).

Somnul e doar o parte din ecuația energiei. La fel de importantă e seara dinainte și felul în care alegi să-ți începi ziua. Câteva obiceiuri simple, repetate cu blândețe, pot face diferența dintre o dimineață în care te simți grăbit și una în care te simți prezent, echilibrat.
1. Așază ceasul departe de pat. Dacă trebuie să te ridici din pat ca să îl oprești, ridicatul te ajută să ieși mai repede din starea de amorțeală, iar șansele să te întorci înapoi în pat, scad considerabil.
2. Găsește-ți un ritual de seară care te liniștește. Poate fi o carte, o baie caldă sau o băutură vegetală cu scorțișoară. Ceva care să-ți spună, fără grabă: „gata pe azi”. Nu trebuie să arate într-un fel anume – important e să-ți ofere spațiu să te desprinzi de agitație.
3. Redu lumina albastră și lasă lumina naturală să te trezească. Ecranele din dormitor întârzie secreția de melatonină și pot afecta calitatea somnului. În schimb, lumina naturală dimineața ajută la reglarea ritmului circadian. Un ceas clasic, în locul telefonului, poate fi o alegere surprinzător de eficientă.
4. Culcă-te cu puțin mai devreme. Știm cum e: încă un episod, încă un scroll. Dar somnul pierdut nu se recuperează cu snooze. Uneori, cel mai blând mod de a avea o dimineață bună e să închei ziua cu 30 de minute mai devreme.
5. Alege o alarmă care te trezește, nu te sperie. Încearcă o melodie calmă, un ton natural sau… lasă mirosul cafelei să facă treaba în locul sunetului. Poate nu o să-ți placă trezirea din prima, dar o vei simți diferit.

Deși pare un refugiu plăcut, butonul de snooze poate sabota întreaga ta zi. Alegând să te trezești conștient, cu grijă pentru nevoile tale reale de somn, poți să-ți recapeți energia, concentrarea și buna dispoziție. Adevărata odihnă vine dintr-un somn profund, continuu și suficient. Când alegi să respecți ritmul natural al corpului tău, descoperi că diminețile pot fi pline de energie și claritate.

La SanoVita, credem în alegeri conștiente și în obiceiuri care ne respectă corpul. Fiecare dimineață în care alegi să nu amâni trezirea e o formă de grijă față de tine. Dormi bine, trezește-te natural și începe ziua cu o energie care te susține în tot ce ai de făcut. Somnul este aliatul tău natural – iar dimineața poate fi un nou început, nu o prelungire a oboselii. Somnul sănătos începe cu o seară liniștită, o masă echilibrată și o trezire blândă. Poate nu vei renunța la snooze din prima, dar pas cu pas, cu mai multă grijă pentru tine, diminețile pot deveni… chiar plăcute.

Poate că snooze-ul pare salvarea ta, dar de fapt îți fură energie. În schimb, un somn bun, susținut de alegeri conștiente – de la ora de culcare până la alimentație – te ajută să începi fiecare zi mai bine. Fiecare dimineață poate fi o formă de grijă. Iar noi suntem aici să o susținem – cu informații bune, produse naturale și obiceiuri sănătoase. O trezire blândă, un mic dejun nutritiv, un pas în plus pentru starea ta de bine. La SanoVita, credem în micile victorii zilnice. Și în puterea unui obicei sănătos repetat cu blândețe, nu cu presiune. Așa că… data viitoare când vrei să apeși snooze, întreabă-te dacă nu cumva e timpul să-ți rescrii diminețile. Nu cu grabă. Ci cu grijă.

Dacă vrei să susții rutina de somn și trezire cu ajutorul alimentației, poți începe cu alegeri simple. Fie că alegi o gustare naturală sau o schimbare în rutina de somn, corpul tău îți va mulțumi.

– O gustare ușoară seara, cum ar fi câteva curmale sau caise uscate, oferă carbohidrați cu eliberare lentă.
– Rondelele din orez brun, bogate în fibre, magneziu și fosfor, pot susține relaxarea și echilibrul organismului, contribuind la un somn mai liniștit.
– Iar dimineața, o porție de granola fără zahăr adăugat sau fulgi de ovăz cu lapte vegetal poate fi o alegere excelentă pentru un start stabil, fără variații bruște de energie.La SanoVita, știm că echilibrul începe cu cu alegeri conștiente.

💚 Dormi mai bine. Trezește-te mai bine. Zi de zi mai bine.