Acasă Gătesc gustos Pâinea cea de toate zilele și efectele terapeutice

Pâinea cea de toate zilele și efectele terapeutice

0
Pâinea cea de toate zilele și efectele terapeutice
Close up view of bakers are working. Homemade bread. Hands preparing dough on wooden table.

Pâinea este fără doar și poate un element străvechi, aproape fondator al civilizației. Aliment de bază, semn al ospitalității sau al prosperității, coptura de făinuri există în toate culturile și toate civilizațiile. Pâinea ocupă un loc foarte important și în cultura noastră și este încărcată de o simbolistică autohtonă, fiind un semn al bucuriei, belșugului, muncii și iubirii deopotrivă. Pe lângă faptul că a fost și continuă să fie un aliment esențial, de bază, pe mesele multora dintre noi, pâinea – sau, mai precis, procesul de producție al acesteia – are efecte terapeutice mai mult sau mai puțin conștientizate. Descoperiți în rândurile următoare cum ne poate influența dispoziția frământatul și coacerea pâinii în intimitatea caselor noastre.

 

Pâinea cea de toate zilele

La început a fost aluatul, dospit sau nu, care s-a materializat în diverse reprezentări cu denumiri diferite – pâine, pită, turtă, lipie, azimă, colac, capete sau stolnic. Din multitudinea de variante ne putem da seama cum pâinea a înglobat mai multe funcții – spirituală și sacră, socială și, nu în ultimul rând, funcțională. Dacă în timp aspectul sacral s-a pierdut, aspectul social a căpătat și mai mult contur, pâinea devenind un element nelipsit atât de pe mesele românilor, cât și din cultura populară românească. În zilele noastre, pe fondul tehnologizării și industrializării în procesul de panificație, pâinii i s-au pus, cel mai adesea pe nedrept, etichete de-a dreptul sumbre, transformând-o din „izvor al vieții și belșugului” într-unul dintre cele mai nocive alimente pentru om.

Sigur că nu putem garanta pentru pâinea produsă pe scară industrială, însă cu siguranță putem consuma împăcați pâinea proprie, plămădită și frământată de mâinile noastre, care dincolo de efectul benefic asupra sănătății are și efecte pozitive asupra dispoziției noastre. A face pâine în casă nu e doar o alegere culinară mai sănătoasă, reprezintă un întreg proces benefic afectiv și mental – pâinea este un produs al muncii celui care o face, prin urmare ea se materializează cu ajutorul nostru, cât ai vedea cu ochii (la propriu!). Iar asta ne influențează și conștient, și inconștient starea – mai mult decât atât, pentru mulți dintre noi, pâinea are un rol afectiv pentru că evocă copilăria pe care ne-am petrecut-o departe de lumea agitată în care trăim acum.

Frământarea pâinii îmbunătățește forța și alungă plictiseala

Atunci când este practicată corect, acțiunea frământării pâinii reprezintă un exercițiu bun pentru mâini – așezați aluatul pe un blat sau pe o suprafață plană și robustă și apăsați cu putere mâinile în acesta, împingându-l. Întoarceți aluatul și repetați mișcarea, rotindu-l pe măsură ce împingeți. Lucrați rapid, înclinați-vă în el și apăsați cu forța superioară a corpului, la început veți simți o ușoară stângăcie, dar după ce vă veți da seama de mișcare, frământarea va fi totodată bucurie și antrenament. Pentru că pâinea este un proces de durată mai lungă, nu vă veți plictisi până aceasta va fi gata – simplul fapt de a vedea cum plămada capătă formă, culoare și miros vă va ține captivați.

Calm și dexteritate

Frământatul presupune repetarea unei acțiuni constante și viguroase care poate fi calmantă și contemplativă – în timp ce frământați vă puteți face liniște în gânduri sau puteți de asemenea, să vă faceți planuri noi. La polul opus reveriei, frământatul este o modalitate bună de a vă detensiona și de a elimina agresivitatea prin mișcările repetate și concentrate în care acesta constă. Presiunea repetitivă pe care o eliberează mâinile atunci când frământăm ajută la eliberarea tensiunii. Manipularea și împletirea aluatului în forme decorative îmbunătățește abilitățile motorii.

Conexiune practică

Cercetătorii spun că, atunci când ne folosim mâinile și desfășurăm în mod regulat activități senzomotorii,  creierul nostru se activează și starea generală se îmbunătățește. Studiile arată că că în degete există mai mulți receptori senzoriali decât în oricare altă parte a corpului. Vi s-a întâmplat vreodată să doriți să atingeți o anumită textură doar pentru a vă bucura de senzație? Sigur că vi s-a întâmplat! Deși îl luăm ca atare și nu îi atribuim importanța cuvenită, simțul tactil este una dintre cel mai maleabile abilități ale noastre, care ne influențează direct și semnificativ modul în care percepem lumea, dar și creativitatea. Cu cât ne folosim mai mult mâinile pentru aceste sarcini senzoriale, cu atât le reglăm mai mult sensibilitatea.  Din această perspectivă, a frământa pâine poate fi echivalentul interpretării unei piese la pian.

Frământatul sporește încrederea în sine și creativitatea

În general, atunci când pregătim mâncarea, mâinile ne ajută să dezvoltăm un sentiment sporit de stimă și încredere. Frământarea și coacerea pâinii, în special, ne deblochează și ne stârnește creativitatea.

Bucuria lucrului făcut cu mâna ta

Pâinea, în forma în care o cunoaștem cu toții și în care ajunge pe mesele noastre este un produs finit care nu ar fi existat dacă cineva nu ar fi trecut la acțiune. Atunci când  preparăm propria pâine sentimentul de satisfacție este unic – bucuria și mândria lucrului făcut cu și de mâinile tale este autentică.

Plăcere senzorială

Frământarea pâinii este un proces plăcut și relaxant, este o experiență tactilă de atingere, pliere și împingere– scufundarea mâinilor în făină (considerată de către unii cea mai plăcută atingere din lume), trecerea degetelor prin aluatul ce se materializează de la o mișcare la alta și dospirea aluatului sunt procese care au inspirat crearea unor ateliere de terapie unde psihologii și terapeuții folosesc frământatul ca o tehnică de relaxare și destindere. Alegând să frământați pâinea în confortul casei e ca și când ați beneficia de o astfel de sesiune, mirosul de pâine coaptă și satisfacția de la final sunt un bonus!

Despre făinuri

Frământarea și coacerea pâinii sunt două procese care s-au dezvoltat de-a lungul timpului și care permit utilizarea mai multor tipuri de tehnici și ingrediente. Pentru un rezultat final de excepție, e nevoie – dincolo de două mâini viguroase care să frământe cu drag și spor aluatul – de ingrediente de calitate precum făinurile de la Sano Vita pe care le puteți găsi aici. Există în lume nenumărate tipuri de făină, unele țări dezvoltând o adevărată cultură a acestora, însă cele mai cunoscute și utilizate tipuri sunt făina albă din grâu, obținută prin înlăturarea învelișurilor exterioare ale bobului de cereală și făina integrală, obținută prin măcinarea întregului bob de cereală (grâu, secară, orz, etc). Iar rețete – nu puține – găsiți aici. Dacă v-am convins și doriți să vă apucați de făcut pâine, vă urăm terapie plăcută!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.